"Cel mai mare dusman se ascunde în ultimul loc în care ai cãuta."
"Singurul mod prin care devii mai destept e dacã joci cu un adversar mai destept."
"Prima regulã a afacerilor, protejeaza-ti investitia."
"Rãzboiul nu poate fi evitat decât în avantajul dusmanilor tãi."
"Prietenii tãi sunt aproape, dar dusmanul e si mai aproape.
Aceste citate m-au facut sa imi dau seama ca pe parcursul vietii mele ca am fost controlat, manipulat si obligat sa joc un joc pe care nu il pot castiga. Se zice ca viata e ca o tabla de sah, pioni, ture, cal, nebun, regina si rege iar ce il face atat de elegant e ca nu sti unde e dusmanul nici macar nu sti daca exista. Toti am avut parte de suisuri, coborasuri, reusite si dezamagiri iar de fiecare data am incercat sa aruncam vina sau sa creditam pe cine nu trebuie "Dumnezeu, Satana, prieteni, presedinte, politicieni .. etc.", cel care ar trebuii sa ii multumim sau pe care sa dam vina nu e nimeni alcineva decat noi insine, eul nostru e cel care ne dicteaza, cel care ne spune ce e moral sau nu, ce e bine sau rau, cel care ne controleaza si fara el am fi niste animale care actioneaza dupa instincte.
Viata ne da "piesele" doar ca sa ne faca pe noi sa credem ca "le-am luat", cu cat credem mai tare ca detinem controlul cu atat mai putin o facem, asa ca ne distrugem singuri, pur si simplu ne lasam condusi de temerile, conceptiile si prejudecatile noastre.
Toata polologhia asta de cuvinte nu e nimic alceva decat o teorie pe care am descoperito recent jucand putin sah si consumand ceva alcool si cateodata devine atat de verosimila incat ma face sa imi dau pumni in cap in timp ce imi pun intrebarea "Cum dracu voi castiga jocu asta ?"
Va salut si va respect!
